Știu că e ziua păcălelilor, nu am păcălit pe nimeni, ba chiar vreau să împărtășesc cu voi o chestiune destul de interesantă și importantă zic eu.

Parcurgând cursul de life coach, am înțeles în cele din urmă de ce nu e ok să-ți destăinui identitatea și slăbiciunile și ce se întâmplă de fapt. Eu am crezut în tot acest timp că toți oamenii au o parte umană în ei, iar atunci când îmi deschid sufletul către ei, aceștia vor face același lucru.

Cu toate că de cele mai multe ori așa a fost, oricum eu fac astfel de legături destul de greu, atunci când o faci cu persoane nepotrivite, persoane în care nu poți avea încredere, aceștia ajung să-ți facă rău. Ce e și mai interesant e faptul că nu o fac pentru că sunt persoane rele neapărat ci pentru că nu au ajuns la un nivel de maturitate, de acceptare necondiționată a semenilor lor. De obicei aceste persoane vin cu un bagaj de prezumții și prejudecăți care îți vor face rău în cele din urmă. Atunci când observi că persoana vrea să știe mai multe despre tine fără să te judece, cu siguranță poți fi mai deschis cu această persoană.

Tu dacă ești suficient de matur să nu critici sau să judeci, poți crea niște limite cu aceste persoane imature, poți destăinui fragmente mici despre tine și îi poți accepta așa cum sunt ei, dar nu neapărat să-i eviți și să-i ții la distanță. Dacă relația devine toxică atunci probabil, cea mai bună soluție ar fi să rupi orice legătură, dar poți lăsa oricând o poartă deschisă dacă dorești, pentru că e posibil ca acea persoană să se maturizeze între timp și să poată accepta și ea la rândul ei alte persoane fără prejudecăți.

Dacă știai asta felicitări, eu nu știam.😇